20 de intrebari Doamnei Petre

Nu as spune ca este dificil, cat as spune ca este interesant. Acest grup politic din care fac parte este cel mai mare grup din Parlamentul European, ceea ce da un anumit confort si o siguranta ca vocea ta, in armonie cu vocea grupului tau, conteza in deciziile cele mai importante.
Sunt mandra sa fac parte din acest grup pentru ca are valori clare, pozitii ferme pe marile teme europene si o directie riguroasa. Faptul ca exista mai multe nationalitati nu pune nici o problema majora, fiecare membru se poate exprima in limba lui materna si toata lumea se intelege destul de bine în ceea ce priveste orientarea generala a grupului. Noi, delegatia romana, ne-am integrat fara probleme.

Ceea ce uneste cele doua sedii de lucru ale Parlamentului European este faptul ca se organizeaza si la Bruxelles mini sesiuni plenare. Si ce le diferentiaza este tipul de activitati care se desfasoara la Bruxelles in comparatie cu cele care se desfasoara la Strasbourg. La Strasbourg avem numai sesiuni plenare combinate cu cateva reuniuni de grup si in mod exceptional sedinte ale comisilor permanente de lucru.

Greutatile pe care le intalnesc in general toti deputatii, cu exceptia celor care locuesc in apropiere de Strasbourg, este transportul pentru a ajunge pana la Strasbourg. In afara de aceasta, este foarte interesant sa petreci o saptamana din luna intr-un cadru cultural foarte special unde se intalnesc cultura germana si cea franceza. Este forte placut sa constati cum se anima Strasbourg-ul, odata ce sosesc toti angajatii Parlamentului European. Dar dintr-o data lucrurile se schimba si este trista imagine Parlamentului European vinerea dimineata. Este pustiu, ca o cetate care a fost asediata timp de patru zile si care brusc este parasita de toata lumea. Este o atmosfera destul de trista când plecam.

Pe de alta parte, cred ca Parlamentul European trebuie sa-si pastreze sediul in Strasbourg unde i se gasesc inceputurile. Fiecare constructie fundamentala nu trebuie sa isi paraseasca originile, radacinile. Un copac fara radacini sa usuca imediat.

3.

Cum percepeti Dumneavoastra viitorul UE?

haut

In acest moment, are loc o dezbatere fundamentala pe tema Tratatului Constitutional care ne lasa fara baza juridica pentru un nou pas de extindere a UE catre zonele care sunt in asteptare, cum ar fi Croatia si Balcanii de Vest. Putem considera ca UE are o problema in acest moment. Eu sunt insa optimista pentru ca, privind in urma istoria Uniunii Europene, nici una dintre marile etape nu s-a desfasurat intr-un cer senin si fara dificultati. Sistemul de presedintii rotative, daca va fi schimbat, va aduce o noua politica pozitiva pentru cetatenii din Uniunea Europeana dar si pentru cei care sunt in asteptare, care merita ca liderii politici sa faca eforturile necesare ca Europa sa aiba consistenta si un viitor pozitiv. Europa depinde esential de ce vor decide cetateni: pot sa sustina idea unei Europe politice sau sa favorizeze nationalismul. In cazul acesta, Europa isi va pierde potentialul ei de actor politic mondial.

Imi amintesc de un moment special pe care l-am trait cand eram observator la Comisia de afaceri externe aici la Parlamentul European. Colegul nostru Elmar Brok l-a invitat intr-o dimineata pe Dalai Lama. Era o atmosfera total neobisnuita, se apropia de o ceremonie religioasa. Dalai Lama, raspunzand la intrebarea unei deputate, a spus: "Uniune europeana va fi intr-adevar puternica in ziua cand Rusia va face cerere de aderare". Bineinteles, trebuie ca lucrurile sa continue cursul lor firesc. Insa Rusia, asezata asa intre doua continente, Europa si Asia, apartine viitorului comun al Europei. Chiar daca sunt opuse sau concurente în anumite puncte de vedere, evolutia istorica din ultimii 60 de ani ne arata ca ne dirijam in aceasta directie. Cine ar fi crezut ca zidul Berlinului si Cortina de fier ar fi disparut vreodata? Si iata, parca nici nu ar fi existat. Sunt convinsa ca omenirea si ideologiile politice se schimba pozitiv si evolueaza.

Pentru un parlamentar care vine dintr-un nou stat membru, am un mare interes pentru subiectele care tin de coeziunea si eliminarea dezechilibrelor de dezvoltare economica pe care UE 27 le cunoaste acum. Sunt foarte interesata de temele care au avut in vedere perspectiva finaciara 2007-2013. Sunt deasemenea interesante dosarele dezbatute in Comisia pentru Dezvoltare Regionala in care sunt membru titular. Sunt destul de multe subiecte care sunt importante pentru noi, in calitate de nou stat membru si pentru cetatenii pe care-i reprezentam, cum ar fi protectia consumatorului, problemele legate de liberalizarea unor zone de piata si de servicii importante cum a fost directiva privind serviciile postale. Sigur sunt multe alte subiecte, dar cele care tin de perspectivele de dezvoltarea a noastra ca nou stat membru raman cele prioritare, dincolo de dezbaterile institutionale europene.

Raspunsul este clar Da. UE chiar face asta si este o materie importanta in cadrul politicii de vecinatate unde drepturile omului sunt prioritare. Cred ca aceasta componenta va continua sa se dezvolte. UE este o realitate pentru omenire, nu doar pentru Europa, de aceea trebuie sa fie prezenta prin cele mai diversificate mecanisme, macar acolo unde drepturile omului sunt încalcate în mod flagrant.

Au fost foarte multe dezbateri si interventii care au vizat incalcari grave de la un capat la altul al lumii. UE, dincolo de mecanismele politice, are mecanisme financiare si programe importante care permit schimbari reale in termeni mult mai rapizi decat liderii nationali ar putea sa o faca. Nu sunt doar vorbe, sunt planuri concrete in care stucturile europene urmaresc ca drepturile omului sa fie respectate. Am intalnit aici omeni care au fost victimele unor incalcari importante ale drepturilor lor, din toate colturile lumii, care au venit aici sa-si faca cunoscute suferintele. Fostii detinuti de la Tiraspol, care au suportat o detentie de 15 ani, au fost primiti in Parlamentul European si ne-au facut partasi la suferintele pe care le-au trait. Si acesta este doar un exemplu.

Asa cum arata toate studiile conduse de Banca Centrala Europeana si analizele expertilor economici, moneda unica europeana a fost un succes si este o baza pentru cresterea economica. Fiecare stat membru si-a stabilit un calendar de introducere a monedei, legat de respectul indicatorilor economici si financiari care trebuie sa ajunga la punctele de echilibru stabilite prin tratatele europene. Sigur, este delicata situatia uneor state membre (cu ar fi Marea Britanie) care nu vor sa renunte la moneda nationala. Marea Britanie este un caz particular, ea are o pozitie diferita si fata de alte subiecte, cum este dezbaterea actuala asupra viitorului tratatului constitutional. Ei doresc sa elimine din tratatul constitutional capitolul privind drepturile fundamentale, ceea ce slabeste esenta tratatului, pentru ca nu ar mai avea aceeasi greutate juridica pe care ar pute sa o aiba. Se vor rezolva probabil, cu timpul, toate elementele care au facut ca unele state membre sa tina prea mult la moneda nationala ca simbol al identitatii lor

Exista mecanisme care permit cetateanului european sa viziteze institutiile in anuminte zile, cum ar fi "ziua portilor deschise". Mai sunt alte mecanisme care permit parlamentarilor europeni sa invite, pe cheltuiala Parlamentului, grupuri de vizitatori din tara din care provin. Aceste activitati, si ceea face UE pe zona de comunicari publice, nu sunt suficiente. Aproape fara exceptie, participarea cetatenilor la alegerile europene este foarte scazuta. Cred ca va trebui ca fiecare deputat european sa incerce la el acasa sa fie cat mai deschis, mai aproape de cetatenii lui, ca sa ajungem sa-i facem pe oameni sa cunoasca mult mai multe detailii despre subiectele importante si rapoartele care sunt discutate aici. O masura primordiala care trebuie luata este dezvoltarea proiectelor care vor facilita accesul la retelele Internet pentru cea mai mare parte a populatiei. Sa existe un acces la retea in toate scolile si in cel mai retras teritoriu al Uniunii.Va aduce mai aproape dezbaterile europene si va creste pana la urma increderea cetatenilor in institutiile UE.

Ca cetateni romani, avem sansa ca dorinta populatiei de a adera a fost foarte puternica, ceea ce arata si sondajele de opinie. Eu sper ca guvernul, mandatorii publici si noi, parlamentarii UE sa mentinem aceasta incredere ridicata. Acest lucru il vom putea dovedi daca vom reusi, cu mari eforturi, sa ajungem la nivelul Spaniei sau al Portugaliei peste 15 ani, construind proiecte pentru cetatenii nostrii, care sa elimine disparitatile de dezvoltare.

Este un parcurs destul de complex. Primii 15 ani ai cariere mele au fost marcati de consolidarea din punct de vedere profesional intr-o zona tehnocrata, promovand treapta cu treapta. In 1992, cand am acceptat sa candidez pentru prima mea functie publica, ajunsesem pana la nivelul maxim pe care il poate atinge un tehnocrat in Consiliul judetean unde lucram. Dupa doua mandate de ales local, in care principala mea responsabilitate era bugetul unitatii de dezvoltare locala a Ialomitei, am devenit senator. Am putut sa utilizez in egala masura experienta mea profesionala pe care o castigasem pana in 1992 si experienta politica la nivel local. In al doilea mandat de senator am primit din partea Partidului Democrat responsabilitatea aceasta complet noua si extrem de interesanta pentru mine, si cred si pentru ceilalti colegi ai mei, aceea de a fi observator la PE in perioada fundamentala pentru aderare Romaniei la UE. Schimbarea de statut ca membru deplin al Parlamentului European, din pacate nu este inca legitimata de ceteteni, lucru care se va intampla pe 25 noiembrie 2007. Din punct de vedere profesional si politic, cariera mea a evoluat tot timpul si sunt foarte onorata ca reprezint mai mult decât judetul meu, de aceasta data in Parlamentul european. Pana la urma, atat eu cat si colegii mei din PD reprezentam fiecare toti cetatenii Romaniei care ne sustin. Speram ca alegerile din noiembrie sa dubleze, sau chiar mai mult, mandatele PD-ului.

Sunt cateva subiecte care au prioritate, care tin de viata zilnica, cum ar fi drepturile consumatorului. Toata lumea este extrem de preocupata de calitatea alimentelor, de organismele modificat genetic si de consumul de alimente proaspete. Informatia nu circula destul. Subiectul transportului este si el foarte important, reglementarile care liberalizeaza serviciile, toate aceste elemente organizeaza viata noastra de zi cu zi.

Sunt tematici care raman sub principiul subsidiaritati si care tin de competetele statelor membre, ma refer la educatie, la sanatate, la ajutorul social. Nu vom putea niciodata aduce toate domeniile de activitate la nivelul european, altfel ar trebui sa transformam UE din forma ei actuala intr-o organizare de alt tip, pe care nici parintii Europei si nici liderii politici de acum nu au vointa sa o faca.

Cel mai mare avantaj al romanilor este libertatea de a se deplasa in interiorul Uniunii. Cei 45 de ani de comunism facusera ca pentru cei mai multi dintre oameni sa fie un soi de vis care nu s-ar fi putut îndeplini niciodata. Al doilea avantaj este acela ca, beneficiind de aproape 32 de miliarde de euro ca finantare din parte UE pe intervalul acesta budgetar de 7 ani, Romania isi va rezolva intr-o buna masura problemele de decalaj de dezvoltare, de infrastructuri, de mediu inconjurator... Al treilea avantaj este cel care tine de faptul ca nu suntem nici printre cele mai mari dar nici printre cele mai mici state ale UE. Stim foarte bine ca mecanismul de decizie are o componenta care tine cont de dimensiunea fiecarui stat. Romania este al saptelea stat ca dimesiune si acest lucru este important si pentru noi, si pentru partenerii nostri.

Romania vine in concertul european cu o parte de valoare adaugata care tine de ceea ce cultura romana a adus din todeauna culturii europene, vine cu 20 de milioane de cetateni care sunt recunoscuti acolo unde ajung, fie ca este vorba de cei care promoveaza Romania prin cultura, fie ca este vorba de cele 2 milioane de Romani care lucreaza acum in spatiul european si care fac cinste Romaniei. In afara de lucrurile acestea, care tin de capitalul cultural si capitalul uman, Romania va avantaja UE prin asezarea noastra si rolul pe care ni-l asumam in zona de vecinatate cu spatiul extracomunitar, ma refer la bazinul Marii Negre, la securitatea energetica si la securitatea UE in ansamblu.

Dincolo de activitatile organizate in institutiile europene si în diferitele capitale europene, ar trebui ca fiecare deputat sa faca din Ziua Europei o sarbatoare pentru fiecare cetatean din zonele pe care le reprezinta, si ar trebui sa includa activitati mult mai diverse decat cele care au loc, de la concursuri pentru copii pana la actiuni de mai mare amploare. Trebuie sa fim mai creativi si inventivi decat am fost pana acum, si cred ca noi, parlamentarii europeni putem sa-i facem pe toti cetatenii Europei sa simta ca 9 mai este cu adevarat si ziua lor.

Am avut sansa sa il cunosc foarte bine pe fostul pesedinte al grupului PPE, acum Presedinte al Parlementului European, domnul Pöttering. Este o personalitate care m-a impresionat din momentul in care am avut sansa sa il intalnesc. Este la fel de impresionant sa cunosti un fost comisar, Michel Barnier, care dincolo de rolul pe care l-a avut in istoria recenta a UE are si acum o pozitie importanta pe zonele sau dosare care tin de protectia civila, de mecanismele de aparare ale UE, pe zonele de catastrofe si de dezastre. Am cunoscut-o aici si pe doamna Nicole Fontaine care a fost deasemenea presedinta a Parlamentului European si care mi-a facut o impresie la fel de buna. Rolul domnului Borrel-Fontelles ca presedinte al Parlamentului European a fost unul foarte important si foarte concret pentru tara noastra. Imi place foarte mult si doamna Doris Pack, Presedinta organizatiei de femei a grupului PPE, pentru modul foarte hotarat in care pune problema egalitati de gen in toate dezbaterile care au loc aici.

Visul meu concret, ca membru in delegatia Parlamentului European in Republica Moldova, este ca Moldova sa faca parte din UE intr-un interval de timp cat se poate de rezonabil.

As dori de asemenea ca solidaritatea, care este unul din principiile fundamentale ale UE, sa devina evidenta si concreta in toate momentele dificile, cum a fost situatia Greciei in vara 2007. As vrea sa facem din solidaritate o realitate pe care cei 500 de milioane de cetateni ai UE sa o simta.

As vrea ca toti cetatenii sa aiba acces la toate informatiile europene, si cred ca Internet este o solutile ce poate rezolva in curand aceasta lipsa.

Si, in ultimul rand, as vrea sa aduc in fiecare an la Parlamentul European, nu 100 ci 1000 de cetateni din tara mea.

Cred in libertate, cred in solidaritate, cred in coeziune.

Am intalnit asemenea dificultati, dar mai ales in prima parte a carierei mele politice, cand cei doi copii ai mei erau inca mici si cand intrebarea pe care mi-o puneam foarte frecvent era daca nu ar trebui sa fiu mai mult cu ei si mai putin in spatiu public. Din fericire, am avut sansa ca ei sa fie copii foarte buni care s-au descurcat foarte bine. Tinand cont ca cel mai mic din copii este la ultimul an de facultate, cred ca am impacat de mult calitatea mea de mama cu cea de om politic si cred ca asta, dincolo de vointa mea, a fost norocul meu si un pic de voita divina care a facut ca lucrurile sa mearga si sa se implineasca in ambele componente, si cea personala si cea profesionala.

Da, la inceput da, dar am depasit aceste greutati, pentru ca am un principiu foarte clar. Cred intodeauna în munca foarte bine facuta. Si atunci cand procedezi asa, toata lumea uita ca esti femeie sau barbat. Exista o realitate pe care nimeni nu o mai poate contesta si exista o singura cale de a reusi, cea de a munci foarte serios. Cand muncesti serios, conteaza mai putin ca esti barbat sau femeie.

Comisia europeana dispune de initiativa legislativa. Ea transmite propunerile de "text legislativ" Parlamentului European. In cadrul întâlnirii "Conferinta presedintilor", grupurile politice negociaza pentru a determina carui grup va apartine raportorul. La încheierea negocierilor, grupul politic îsi va desemna raportorul în comisia parlamentara de resort. Celelalte grupuri politice numesc un raportor fictiv (shadow rapporteur) a carui sarcina este sa urmareasca cu atentie raportul si sa informeze grupul în functie de evolutia acestuia.

Comisia însarcinata cu redactarea raportului este comisia responsabila pe fond, dar se poate întâmpla ca propunerea sa fie de resortul mai multor comisii care îsi vor exprima parerea pe subiectul tratat. Raportorul va înainta comisiei un prim proiect de raport, dupa care membri comisiilor competente vor depune amendamente pe acest proiect de raport. Aceste amendamente vor fi votate în comisie în functie de linia politica a grupului, dupa care textul în ansamblu va fi supus la vot.

Pentru a fi votate, cele mai multe amendamente sunt inglobate in "compromisuri" negociate care au sustinerea a cel putin doua grupuri politice semnificative.

Cu ocazia sedintei plenare urmatoare, raportul este adoptat sau respins de catre adunarea parlamentara în ansamblu.

Exista diferite proceduri legislative europene care implica mai mult sau mai putin Parlamentul European.

Mai întâi, în cadrul procedurii de consultare, propunerea Comisiei este supusa pentru aviz Parlamentului european, Comitetului economic si social si, când este cazul, Comitetului regiunilor. Totodata, acest aviz nu este constrângator pentu Consiliu la momentul votului.

Procedura de aviz conform permite Parlamentului european sa aprobe sau sa respinga decizii ale Consiliului la sfârsitul procedurii. Parlamentul nu poate însa sa propuna amendamente.

Introdusa de Actul unic european, procedura de cooperare întareste influenta Parlamentului. Acesta da un aviz pe o propunere a Comisiei în prima lectura. Apoi Consiliul stabileste o pozitie comuna. La a doua lectura, Parlamentul poate sa propuna amendamente la pozitia comuna, sau sa o respinga. La sfârsit, Consiliul este singurul care decide. Cu toate acestea, unanimitatea este necesara pentru a adopta o propunere amendata sau respinsa de catre Parlamentul european.

Procedura de codecizie a devenit, cu timpul, procedura cea mai frecventa : ea confera aceeasi pondere legislativa Parlamentului si Consiliului. Comisia trimite propunerile Parlamentului si Consiliului care le examineaza si discuta de doua ori succesiv. Dupa doua lecturi, daca nu se pot pune de acord, propunerea este prezentata în fata Comitetului de conciliere, compus dintr-un numar egal de reprezentanti ai Consiliului si ai Parlamentului. Odata ce un acord a fost gasit, textul final este trimis catre Parlament si Consiliu pentru o a treia lectura, în asa fel încât textul final sa fie adoptat ca text legislativ. Acordul final al celor doua institutii este indispensabil pentru ca textul sa poata fi adoptat.